marți, 12 aprilie 2016

Depistarea intolerantei la gluten

Dupa foarte mult timp, am decis sa scriu din nou pe blogul meu realizat pt o tema pe vremea cand eram studenta la master. :)

Am ales sa scriu despre un subiect din ce in ce mai prezent in zilele noastre :

 „Depistarea intolerantei la gluten forma usoara sau intoleranta la gluten forma grava numita boala celiaca”. 

Glutenul este un amestec de proteine care se incadreaza in doua mari grupe, gliadinele si gluteninele.
In trecut, se credea ca doar proteinele din grupa gliadinelor erau cauza problemelor, dar acum se stie ca proteinele din ambele grupe provoaca intoleranta la gluten sau boala celiaca.
In literatura de medicala, proteinele incriminate sunt adesea numite gliadine sau prolamine.
In orz, proteinele de tip gluten se numesc hordeine iar in secara secalina. Ambele sunt la fel de problematice pentru celiaci, ca si graul.
Proteina echivalenta din ovaz, avenina este mai putin similara glutenului si poate fi tolerata in cantitati mici.

Exista o diferenta intre intoleranta la gluten si boala celiaca. Intoleranta la gluten nu cauzeaza in organism ravagii grave precum o face boala celiaca. Eu am ales sa numesc intoleranta la gluten ca fiind forma usoara iar intoleranta la gluten forma grava cea care provoaca multe ravagii in organism sa fie boala celiaca.

Reactiile corpului care nu pot tolera glutenul pot fi multe dar amintesc de dureri abdominale, balonare, episoade periodice de diaree, dureri articulare, crampe musculare, stari de iritabilitate, rani in cavitatea bucala, furnicaturi la nivelul picioarelor si  dermatita herpetiforma, adica niste vezicule cu lichid care se manifesta cu mancarimi.

Pentru a putea diminua aceste simtome si chiar a scapa de ele se recomanda o dieta fara gluten.
Intoleranta la gluten sau boala celiaca nu au alt tratament decat regimul alimentar fara gluten.
In cazul intolerantei alimentare sunt persoane care mai gusta si produse cu gluten si nu au reactii urate, depinde mult de fiecare corp in parte si de cat de mult este afectat dar in cazul bolii celiace lucrurile stau putin diferit, orice urma de gluten poate genera reactii in organism.

Pentru a depista intoleranta la gluten se efectuaza teste de sange, anticorpii antitransglutaminaza ( antiTG) din clasa IgA si testul pentru antiendomisium ( EMA ).
In cazul copiilor foarte mici se face testul pentru anticorpi antigliafina ( AFA ) din clasele IgA si IgG.
Daca aceste teste sunt pozitive urmeaza si o biopsie intestinala.
Pentru a putea lua acele probe din organism, este nevoie de o endoscopie in cadrul caruia sunt prelevate probe de tesut din intestinul subtire care apoi sunt analizate si se primeste un rezultat in cateva saptamani.
Procedura in sine nu este foarte placuta dar pas cu pas lucrurile au avansat in sistemul medical si exista locuri unde se poate face si o anestezie pentru ajuta pacientii sa suporte mai usor aceasta procedura.
Exista pe piata si un test rapid, biocard celiac test dar eu personal nu l am incercat. Am citit ca este un test rapid care se foloseste la depistarea intolerantei la gluten, detectand anticorpii IgA dintr o picatura de sange iar examinarea ar dura 10 min.
Pe pagina www.celiaci.ro gasiti multe informatii utile, articole si locuri unde puteti merge pt a va face analize.

Dieta fara gluten presupune evitarea tuturor alimentelor pe baza de grau, secara sau orz, adica toate felurile de paine, biscuiti, pesmet, paste, cereale pt micul dejun pe baza de grau, gris, produse de patiserie, prajituri, fursecuri, cornuri de inghetata, sosuri ingrosate cu faina de grau si multe alte produse care contin cantitati mici de faina de grau. Adaug la aceasta lista, cuscus, bulgur si triticale, plus sosurile mai vechi din grau numite Spelt, Einkorn, Emmer si Kamut.
Mare atentie si la recomandarile personalului din magazinele naturiste pentru ca va pot spune ca puteti consuma alac spelta dar de fapt nu l puteti consuma.
Exista o specie antica de grau care contine foarte putin gluten sau chiar deloc dar nu se gaseste la vanzare si oricum nu se poate folosi pentru a prepara paine.

Glutenul de fapt, formeaza o retea atoasa care tine aluatul laolalta in timpul dospirii, de aceea faina cu gluten este asa buna pentru paine.

Berea este si ea interzica pentru ca este facuta din cereale dar exista si alternative fara gluten cum ar fi berea de sorg.
Whiskyul este de asemenea fabricat din cereale si este un subiect controversat. Opinia medicilor oficiala este ca ar trebui sa fie permis pt ca este o bautura alcoolica distilata iar procesul de distilare presupune absenta peptidelor dar experienta multor pacienti celiaci sau cu sensibilitati la grau a aratat ca anumite marci de whisky ii pot afecta. Se pare ca procesele de fabricatie a bauturii variaza si pot include adaugarea unor ingrediente de aroma dupa procesul de distilare, aici pot fi introduse peptide derivate din gluten.
Graul sau orzul mai sunt folosite si la fabricarea unor marci de votca si alte bauturi spirtoase care pot contine urme de gluten.
Orezul si porumbul, inclusiv faina de porumb si mamaliga sunt permise in dieta fara gluten precum si alimetele care contin amidon si care se gasesc la magazinele naturiste, de ex sorgul, hrisca, tapioca, teff, quinoa si meiul dar trebuie sa aveti in vedere ca toate aceste produse s ar putea sa fi fost transportate sau depozitate in locatii folosite si pt grau si ar putea fi contaminate iar indicat ar fi ca boabele sa fie clatite inainte de a fi gatite.
Pentu a nu avea probleme este indicat sa evitati pe cat posibil fainurile daca nu sunteti sigur ca puteti tolera eventuale urme de gluten.
Multi celiaci, urmand dieta fara gluten si care se simt bine nu sunt nevoiti sa evite ovazul doar ca nu este valabil pentru toti celiacii si ar fi indicat sa intrebati medicul inainte de a incepe sa l consumati.
Din pacate riscurile de contaminare in timpul depozitarii si transportului se apica si in cazul ovazului, boabele de ovaz sunt adesea macinate in aceleasi mori care macina grau si din acest motiv sunt sanse considerabile de contaminare cu gluten iar fulgii de ovaz nu pot fi clatiti asa cum se clatesc boabele inainte de a fi gatite.

Evitarea pe cat posibil a 99% din sursele de gluten nu este dificila dar procentul de 1%, adica urmele fine de gluten din sursele cele mai neasteptate este cea mai mare problema. Trebuie sa aveti grija la ingrediente precum condimentele sau mustarul. Multi aditivi alimentari contin cantitati infirme de malt si arome pe baza de malt si proteina vegetala hidrolizata.
Contaminarea cu gluten este un al mare pericol dar cu atentie si rabdare puteti trece si de aceasta etapa.

Va recomand cu drag si pagina de facebook Schar, https://www.facebook.com/schaer.ro/ ,
unde veti gasi multe informatii utile, poze cu produsele Schar si puteti pune intrebari despre acestea.


Sper ca articolul meu sa va fie de ajutor.

Multa rabdare, putere si informare in lupta cu glutenul.

O zi frumoasa tuturor. :)


Surse de inspiratie mi au fost : Cartea Alergii si intolerante alimetare - Jonathan Brostoff si experienta personala.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu